Sim Kessel

Fransiani resistanto kel naskad li 16 de Julie 1919 a Paris e did arestati da li Gestapo li duanti-ot de Julie 1942 a Dijon, dek jornes ante tu es duanti-tri yares

Lo esed boxero. Lo elekted tam baldi tu resista e did fabrika ja en 1940 bombe ke lo pozad en li Kommandantur ma li bombe non did explosa. Lo non esed anke kompetenti.

Lo povad trova e integra un grupe de Resisto e did fa transporte de armes fro li liberi zone an li okupati zone. Lo haved armes prendit a Châlons-sur-Saône en liberi zone e lo pasad li linie de demarkatione til Dijon vor lo did lasa al gare li armes vartand li trene.

Li fransiani polise did trova li armes e did informa li Gestapo kel arestad Sim Kessel li duesmi die.

Lo did bli tortura durant uni semane pro ke li Gestapo volid ke lo konfesud ma li did nega omnitempe e did explika li grandi some de moneye ke lo haved - plus kam du yares de salarie de un laborere - por li fakte ke lo esed de judei rase e volid pasa li linie inter li okupati zone e li liberi zone.

Li gestapistes non did kreda lo den lo esed blondi e kun blui okules kum li homes del norde del Europa.

Ma lo esed verim judeo.

Paradoxalim, tum did salva lo ... por un tempe ! den lo pasad du semanes a Drancy pos did pasa tri yares en diversi kampes de Auschwitz. Li plu duri did es li kampe de Jaworzno (Yavojno) vor li labore esed tre duri e li homos morid en kelki semanes.

Kand li devenid tre maladi, li unesmi foye lo did vada al "Revier", infirmerie vor li prisonieros non blid kurati ma non laborad plu. Li plu maladi did vada al krematorie.

Li duesmi foye kand li did bli maladi lo did bli elekted an li krematorie ma lo did vida un sub-ofisiere kel haved visaje de boxero e lo did demanda al germaniano si lo anke esed boxero. Lo sub-ofisiero esed e por disi resone lo did prenda lo fransiano sur lon motosiklete, even si lo esed nudi ! e did porta lo al "Revier" rifoy diktend ke li prisoniero esed tro boni por mori nun.

Tum esud tro lungi tu dikte omni disi lo sufrid.

Du faktes anke.

Al demande del Gestapo de Fransia Sim Kessel did es interogat rifoy kand lo laborad al sentrali kampe de Auschwitz sur lon aktivitates de resistanto. Lo did resista al frapes, an un arachati ungle e til un arachati fingre ! no por lo sami ma por li kamarades kel resistad en Fransia. Lo kredad kel sal mori.

Plu tardim kand lo did labora kun Polonianes lo did eskapa kum quar ek les.

Li sink viros did bli kapturati da li SS e did bli penda koram omni li prisonieres de Auschwitz sentrali kampe.

Sim Kessel esed li ultimi.

Li unesmi did kria "Vivud Polonia !" anti tu mori.

Pos, Sim Kessel dikte ke lo provad tu pensa nulum e lo non sava si li tri altri Polonianos did kria kelkum.

Kand lon turne did veni li korde did rupta-se den li exekutoro tenid lo anke kand li trape did bli aperta da altri.

Li SS did poza lo en prisone rifoy e un viro musad tua-lo kun revolvere. Ma li viro esed germaniani politi prisoniero e did prenda un kadavre ke lo did presenta kom Sim Kessel kel devenid klandestini prisoniero !

Lo did have li shanse de resta vivi til li liberatione ma lo did riska tu mori li unesmi foye kand lo did manja larde ! den lon korpe non suportad lo plu.

Lo did es dekorati "Grandi komandero del Legione de Honore"

Lo did retrova lon patres ke lon grupe de resistantos did helpa duran omni li okupatione, pos did marida-se kelki yares pos.

Lo haved filio.

Lo did skripte libre "J'ai été pendu à Auschwitz" (Me did bli penda a Auschwitz) en 1970 pro ke en disi epoke homes komensad tu skripte ke li kampes de exterminatione non did exista.

Lo kel did labora por rekolia li kadavres sub li frapes del "kapos" e del SS, omnitempe kurand, por poza les al krematorie, duran mensus e mensus did voli dikte "J'y étais / ich war dabei / Me esed dar."

"J'ai été pendu à Auschwitz" editiones Solar. 1970