Charlotte Robespierre
Marie Marguerite Charlotte de Robespierre kum lan kompleti nume did naskad li 5 februare 1760 en Arras e morid a Paris li unesmi de auguste 1834. La esed fratra de Maximilien e Augustin de Robespierre. Lan patres esed François de Robespierre e Jacqueline Marguerite Carraut Kad li matra pos li patro did mori la did bli eduka da tantas del parte del patro kun las fratra plu yuni Henriette.
(Maximilien e Augustin de Robespierre did bli eduka dal aves del parte del matra).
Kand la esed okt yares oldi la vadad kun lan fratra en institutione por li yunas povri ma de familie buni. La ekvadas al dudek-un yares e did veni habita kun li grandi frantro Maximilien kel aved lo diplome de Yure al kolegie Louis-le-Grand a Paris.
Kand Maximilien did bli elekte deputato del Triesmi-State e did enira al Generali-States a Versailles, la did vadad retro ad Arras e vivid dar kun li fratro Augustin kel did termina li studies.
Duran li Fransiani Revolutione
En 1792, Maximilien did proposa a Charlotte e Augustin tu viva kun lo che li "menuisier" Maurice Duplay. Ma la did have mali relationes kun li marita del viro. En 1794 Fouche volid marita Charlotte ma Maximilien non volid. En las memories Charlotte skripted ke li atrositesos fakti da Fouché esed li kause del refuse.
Charlotte did vada kun Augustin kand lu esed representanto del Nationali Asemblee a Toulon pos a Nise.
Kand li fratros Robespierre did bli tua la did chanja lan nome e chanja lan adrese. Li polise did trova-la e interogad.
La did responde ke "non sava li infernali konspiratione kontro li Asemblee" e pos du semanes li Komitate de Generali Sikureso lasad-la libri.
La habitad che amikes, "sitadino Mathon e lon filia "kel amad Charlotte kom si la vud es lan matra".
Depos 1803 la did riseve periodiki helpo da Bonaparte pos demande de Fouché. Li altri governes did paga disi helpe even si lo did es plu mikri.
La morid che li sitadina Mathon.
Seremonie did bli fa li sundie 3 auguste 1834. La did bli entera al semetirie de Montparnasse.
Pos trianti yares lan korpe did bli jeta. La vivid dunke kuaranti yares plu kam lan du fratro e did skripte memories por fa konosa li epoke del Yare Du.